imi doresc sa plang

Imi doresc sa plang, cu hohote, din inima, sa mi se innece privirea si sa pot sa suspin din suflet, imi doresc sa pot sa-mi afund fata in perna si sa plang, atat de mult pana mi se limpezeste mintea, pana mi se duce din suflet frica, si singuratatea, si tristetea. Imi doresc sa plang ca sa pot rade iar zi de zi, asa cum fac de cand ma stiu, imi doresc sa plang pentru ca din nou sa pot lua lucrurile usor asa cum am facut-o mereu. Imi doresc sa plang, usor si curat, fara frustrari de la munca, fara depresii personale, fara oboseala mutarii, fara frica de instabilitate, imi doresc sa uit si sa plang.

De ce nu pot sa plang? De ce imi raman lacrimile ca un nod in gat? De ce mereu imi impun sa fiu 'tough ' si sa nu plang? De ce conteaza atat de mult sa nu plang? sau sa nu se vada ca plang? sau ... Imi iau o vacanta si plang, gata, am rezolvat-o si p'asta :) hmm, de-ar fi atat de simplu ...